pure story

Povestea urmatoare este despre doi barbati grav bolnavi, imobilizati la pat, impartind aceeasi camera de spital. Unuia dintre ei i-se permitea sa stea asezat in fiecare zi cate o ora pentru a facilita drenarea fluidului din plamani. Patul sau era pozitionat in dreptul singurei ferestre din camera. Celalalt barbat era imobilizat in pozitie culcata si ii era inaccesibila ipotetica priveliste pe care o oferea unica fereastra. Cei doi nu aveau altceva de facut decat sa stea de vorba. Si vorbeau la nesfarsit: despre sotiile lor, despre carierele lor, despre serviciul militar si despre locurile in care isi petreceau vacantele. In fiecare dupa-amiaza, cel caruia i se permitea sa stea asezat, ii descria celuilalt ceea ce vedea afara. Omul care nu putea privi pe fereastra ajunsese sa traiasca pentru ora aceea din zi cand i se descria in amanuntime ce se intampla in afara spitalului. Perspectiva sa se largea si capata substanta datorita acestei descrieri. Fereastra pare-se ca dadea spre un parc cu un minunat lac. O multime de rate salbatice si lebede isi gasisera camin in acel lac iar copiii se jucau lansand in apa barci in miniatura. Indragostitii se plimbau imbratisati admirand florile in toate culorile curcubeului ce crestea din belsug in parc.Copaci seculari margineau aleile iar pe cer se profilau cladirile orasului ce se vedeau in departare. Omul de la fereastra povestea cu voce domoala si cu detalii minutios alese tot ce parcul ii dezvaluia. Celalalt se lasa purtat de povestire inchizand ochii si imaginandu-si toate scenele. Intr-o dupa-aminaza calduta omul de la fereastra povesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Desi bolnavul imobilizat nu putea auzi muzica, reusea sa isi imagineze clovnii, carele alegorice, caii impodobiti si masinile decorate de sarbatoare. Zilele treceau iar omul ce nu putea privi pe fereastra incepu sa fie invidios pe sansa celuilalt. Aprecia efortul celui de la fereastra de a-i descrie in detaliu ce se intampla afara, dar si-ar fi dorit sa fie el cel care putea admira privelistea. Incepuse sa isi antipatizeze colegul de camera si, in cele din urma, ajunsese sa-si doreasca cu disperare sa fie el asezat in locul aceluia. Intr-o dimineata, infirmiera ce ii avea in grija constata ca bolnavul de la fereastra murise linistit in somn. Cu tristete, cheama asistentii sa ia trupul neinsufletit. Curand dupa aceea, bolnavul ce tanjea dupa patul de langa geam intreba daca nu poate fi mutat in locul pe care si-l dorise atat. Infirmiera il transfera imediat si se asigura ca sta confortabil apoi il lasa singur. Incet si cu mare greutate bolnavul nostru reusi sa se propteasca intr-un cot si sa incerce sa arunce o prima privire afara. In sfarsit se putea bucura nemijlocit de privelistea de afara! Se cazni sa se intoarca si privi pe fereastra. In locul parcului nu era decat un zid gol! Suna infirmiera si o intreba: "Cum se face ca omul acela, colegul meu de camera, vedea un parc si un lac si imi descria totul atat de fidel? Cum putea sa imi spuna despre frumusete si dragoste cand, de fapt, el nu putea vedea decat un zid vechi din caramida?". Sora ii raspunse surprinsa: "Vai! Nu stiai ca bietul tau coleg de camera era orb? Nu putea vedea nici macar zidul daramite altceva". Apoi adauga trista: "Poate voia doar sa te incurajeze". Ai simtit vreodata ceva asemanator sentimentelor pe care aceasta povestire le invoca? Daca traiesti fiind preocupat obsesiv de ceea ce au altii si tu nu ai, cu siguranta vei rata bucuria de a primi ceea ce altii incearca sa iti daruiasca. Asa ca e mai bine sa lupti pentru ceea ce-ti doresti tu si sa nu mai ti cont de ceea ce zic cei din jur. Ai simtit vreodata invidie crunta fata de o persoana careia ai fi vrut sa ii iei locul? Ai fost vreodata dezamagit - poate ceva care ai crezut ca va fi minunat, s-a dovedit ulterior a fi mult mai putin de atat? Ai primit vreodata incurajari fara rezerve si nu ai apreciat la acel moment importanta lor?

Tadaa

Cel mai aiurea e cand astepti..sau ai de asteptat.In 40-50 zile imi voi/mi se va decide practic viitorul pe urmatorii cativa ani. N-am nimic interesant de expus si nici nu ma aflu intr-o dispozitie prea creativa. Voi revenii cand lucrurile vor sta ceva mai asezate.

Pentru mine

Pentru ca pentru mine o femeie si o masina fara posterior/roti mari..nu prezinta importanta! :)) Si o melodie din tineretiile mele, contine ambele ambele mele preferinte =))

Protege Moi

Azi sunt ciufut. Singura parte pozitiva a zilei(defapt a noptii) sunt ideile noi de pus in miscare.

Prefata

Ideea sta in felul urmator: Sunt fericit! Dupa o perioada cam lunga de sentimente si stari tranzitori in mintea si in sufletul meu s-au asternut impacarea si o speranta extrem solida pentru un viitor frumos. In alta ordine de idei, saptamana ce va incepe curand va reprezenta una dintre cele mai ale naibii buturugi intalnite pana acum in calea starii mele pozitive, si ma refer la niste examene ramase de pe primul semestru, examene la care nu am putut participa si examene pe care TREBUIE sa le iau.Pentru viitori mei nepoti (Eu Ionut Daniel,niciodata nu m-am speriat de vreun test din cate am dat in viata mea,dar acum, recunosc, imi cam tataie fundul.)Si asta deoarece sunt vreo 8 la numar cumulate in doar 5 zile. Si da, vinerea viitoare, daca voi trece cu bine, nasul meu va creste exponential cu mandria de sine :)) In incheiere, au trecut aproape doi ani (fara fix o luna) de cand mi-am cunoscut partenera de viclenii( de Vulpita e vorba), doi ani pe care i-am trait numa eu stiu cu cate dureri si regrete, impacari si certuri, pauze lungi si perioade de apropiere scurte, iata ca dupa acesti aproape doi ani dificili, uniti de aceles teluri de viata si de multe alte banalitati pentru altii, ma aflu pe punctul cel mai apropiat de a reface(si oficial) vechiul cuplu. Nu doresc sa ma bucur prematur, sau sa mentionez prea repede de planurile pe care le-am facut/mi le-am facut, am o personalitate si are si ea o personalitate extrem de volatila,imi doresc si va doresc, mai ales colegilor de facultate pe care tocmai o inchei mult noroc si sanatate si spor in toate cele pe care le doriti in viitorul vostru. Dincolo de toate: toate gandurile mele negative se indreapta catre compania de monopol pe electricitate Enel, ce m-a tinut 16 ore..redus la stadiul de sobolan in casa.

The Funeral Of Hearts

...Si vreau sa devin magistrat.Intr-una din zilele trecute am facut o trecere in revista a ceea ce-mi doream sa devin,am fost pe rand,marinar pe mari groaznice,preot ce-si dorea sa-si aduca pe calea cea dreapta tatal ateu,inventator castigator de Nobel,medic ce scoate moartea din oameni ca pe o masea stricata.. Doresc sa-mi traiesc viata la inaltime,cu un tipa la inaltime,care sa promita multe si sa depaseasca toate asteptarile mele. Cam asa suna visul oricarui tip mai ciudatel,cam asa suna visul meu..parte din el.. Visul unei fete: E nehotarata,nu stie ce vrea,dar stie multe.E fericita pentru simplul motiv ca a primit o muscatura din napolitana favorita de la prietena ei buna,e fericita pentru alte mii de motive la care voi nici nu v-ati gandit vreodata,e fericita pentru moment, e fericita pentru ca asa vrea ea...cand vrea ea .Se joaca cu papusi de portelan pentru ca le adora,se joaca cu zambetele altora,se joaca si cu mintile voastre masculilor. E un copil care se joaca cu dragostea,fara sa-si dea seama...Paseste cu pasi grabiti catre liceul/facultatea care isi zavoraste usile pentru ca ea este in intarziere de fiecare data .Ajunge in final in clasa,arunca un zambet subtil tuturor amintindu-le : "dragilor,este dimineata! este o zi noua,superba,plina de soare (chiar daca afara ploua cu clabuci),zambiti! ". Se aseaza in final in banca,isi imbratiseaza prietena calduros,scoate caietele din gentuta si e gata pentru cursul care se pare a fi dureros de plictisitor. Asa e ea....o fetita mereu pe fuga intr-o directie de neatins,unde nici macar ea nu ii cunoaste sfarsitul,asa's fetele..parfumul lasandu-i mirosul in urma. Sigur veti sti ca pe acolo a trecut ea. Am toate raspunsurile si toate intrebarile in inima mea imbatranita care bate fericita sau trista. Nici-o vorba spus-n intr-o doara de cineva nu-mi poate rasturna sau aduce linistea sufletului. Stiu cine ma iubeste... Stiu si pe cine nu pot sa iubesc niciodata... Stiu unde ar putea lua sfarsit inceputurile de drum abrupt,care nu duc niciunde. Pot continua sa merg mai departe,ca si cum n-as fi vazut nimic,ca si cum n-as fi inteles nimic,intr-o singura batere de gene,dezvelind din greseala marea taina pe care am cautat-o. Te privesc adanc in ochi in timp ce te mint sincer. Da! pot face si asta....daca as vrea! Nu o intereseaza ceea ce nu ii trebuie. E imuna la conversatii luuuungi,interminabile,rostite de oameni fara esenta,care isi urmaresc propriul interes. E trista cand cel care i-a facut rau sufera,pentru ca stie ce inseamna iubirea...dar nu stie sa se poarte cu sentimentele,pentru ca e o copila in definitiv. Se mai poate intampla ca nici ea sa nu constientizeze ca iubeste,asta e chiar dramatic..mda,dubioase Evele in esenta lor.E o persoana complexa care se cunoaste perfect,dar cu toate astea se intreaba :"cine sunt eu de fapt? ce imi doresc cu adevarat? de ce ma indragostesc de cine nu trebuie? de ce plang pentru simplul motiv ca mi s-a spart borcanasul de oja?"...etc Voi va cunoasteti? Stiti cine sunteti? Asta ma intreb si eu zilnic. Suntem niste fiinte complexe,de neinteles,niste caractere care nu mai pot fi schimbate odata ce s-au format. Si cu asta voi incheia.Ideile mi se duc incet incet pentru ca ma asteapta o pizza delicioasa si un suc rece... Si ca orice barbat-copil,sunt un pofticios incurabil :)) Dincolo de cele scrise mai sus..cum e sa-mi revii in brate?

Cum mi-am inceput saptamana.

Din capul locului tin sa ma scuz pentru eventualele greseli gramaticale, ortografice sau de ce alta natura or aparea ele,sunt obosit in cel mai mare grad. O sa incerc sa fiu concis.. 10.30-trezirea, obisnuiesc sa ma trezesc cand nu am alta treaba de facut in ziua respectiva, doar motivat de foame.. 11.00-ma cheama afara donsoara Vulpe, pentru programul normal de barfa, cafea ,fumat :)) 12.00-ma intalnesc cu nemernica la Universitate, pana sa mergem la unul din locurile pe care le frecventam pentru planul stabilit initial, bag de seama ca trebuie sa imi cumpar tigari, motiv pentru care intru in unul din chiosurile din zona.Adormit, distras si cam aerian inca, dupa achitarea tigarilor omit sa imi iau telefonul de pe tejgheaua magazinului..asa cum aveam sa constat dupa vreo doua ore. 14.00-ma prind in sfarsit, ca nu am jucaria mea mobila la indemana(realizati ce cuprins am fost de discutii daca 2 ore nu m-am prins ca eu nu am mobilul cu mine :)) ), cand realizez ca nu il am o pun pe Vulpe sa ma apeleze..telefonul meu aparand ca fiind inchis. ...deja incepusem sa fac ca trenuletu..spume, injuraturi etc Revin la magazin si le zic mufelor de acolo de mica mea problema, cei doi tipi vanzatori se facura ca ploua..logic. Ma intorc la locul unde poposisem cu impricinata de mai sus, si ma folosesc de telefonul ei sa sun la urgenta, 112..peste 20minute un echipaj face deplasarea.. (va continua)